Dată organizare şedinţă:

Subiecte propuse pentru dezbatere:

Responsabil ANSVSA:

Participanţi confirmaţi:

Concluzii şedinţă:

PROCES VERBAL

încheiat astăzi, 20.04.2022

 ȘEDINȚA CONSILIU CONSULTATIV

    În data de 20.04.2022 a avut loc ședința Consiliului Consultativ având ca subiect evoluția  Pestei Porcine Africane în România.

La această întâlnire au participat reprezentanți din cadrul ANSVSA, precum și reprezentanți ai ARC, APCR, Romalimenta, ACEBOP, MADR-DPZ.

Discuțiile purtate s-au desfășurat astfel:

– Dr.Teodora Chesnoiu – a prezentat detalii referitoare la focarele de pestă porcină africană din România, a prezentat măsurile care au fost întreprinse pentru reducerea numărului de focare – controale la nivelul DSVSA împreună cu reprezentanți din cadrul IGPR/IPJ, măsuri de biosecuritate, restricții de circulație, instruiri cu reprezentanții DSVSA în ceea ce privește măsurile de biosecuritate, inclusiv îmbunătățirea planurilor de biosecuritate.

În ceea ce privește populația de mistreți – a fost încurajată vânătoarea, s-a prelungit perioada de vânătoare, au fost acordate stimulente.

Dl. Dr.Minea – au fost organizate vânători, deși erau interzise.

Dl.Vicepreședinte Oleleu – trebuie sa acționăm și să vedem ce facem în continuare  referitor la porcii morți și nedeclarați. O problemă foarte importantă este reprezentată de circulația porcilor, iar problemele referitoare la circulația porcilor au fost descurajate de reprezentanții DSVSA județene împreună cu cei ai IGPR/IPJ. Este foarte important modul în care este gestionat focarul primar astfel încât să nu mai apară focare secundare.

Apariția Legii porcului – trebuie să ne aplecăm cu toții asupra ei, este necesară o restricționare foarte atentă a creșterii porcilor și o supraveghere a vânătorii.

Sunt soluții pe care unii le aplică la nivel național – de exemplu un kit de dezinfecție a mașinii, a ustensilelor, la fiecare vânător, la fiecare mașină.

Dl.Director General Togan a precizat faptul că există un Protocol încheiat între ANSVSA și IGPR  în ceea ce privește controlul circulației animalelor. A și menționat cazul unei acțiuni dîn județul Bihor unde reprezentanții DSVSA Bihor au identificat un transport de 45 suine care nu erau însoțite de documente și nu erau identificate, conform prevederilor legale.

Dl.Minea: câți vânători credeți că își dezinfectează mașina? La ora actuală Asociațiile nu primesc bani, toate analizele pentru PPA se fac din bugetul Asociațiilor.

Responsabilitatea plății analizelor este a proprietarului fondului de vânătoare.

Nu există o catagrafie a porcilor mistreți, nu se știe numărul de porci mistreți.

Trebuie implementate chestiuni foarte clare, în primul rând înregistrarea porcilor din gospodăriile populației.

Dl.Vicepreședinte Păle – Avem probleme cu gospodăriile populației și cu mijlocitorii de afaceri. Proiectul de HG 984/2005 a fost înaintat Ministerului Justiției, trebuie făcută propunerea de sancțiune complementară de confiscare a mijlocului de transport. S-au operat modificări ale Ordinului 40/2010 (medicul veterinar concesionar trebuie implicat mai mult în mișcarea animalelor)

Factorul politic nu este pregătit să interzică creșterea porcului.

Dl. Minea – ar trebui să se realizeze controale în teritoriu la produse: porcii se vând pe piață, carnea ajunge la măcelării, grătare și nu se controlează, iar controalele se fac doar la hipermarketuri/supermarketuri și la unitățile mari din industria alimentară. Toate discuțiile avute de a lungul timpului în contextul PPA nu au avut efect  În anumite județe sunt în continuare afișe referitoare la vânzarea de animale, inclusiv porci si nu se iau măsuri în acest sens. De asemenea, pe rețeaua Facebook se comercializează carne de porc.

Dl Vicepreședinte Păle – trebuie identificate potențialele unități care pot procesa carne obținută din porci care provin din zone de protecție și de supraveghere.

Dl Minea – Singurul mod în care carnea tratată termic se poate comercializa este sub formă de conservă, iar conservele nu se vând, consumatorii români nu cumpără  conserve de carne.

Un alt aspect discutat a fost reprezentat de ecarisarea teritoriului, legea referitoare la acest aspect a fost înaintată către Consiliile Locale/Județene și celelalte instituții implicate.

Problema deșeurilor este nerezolvată, a afirmat dl.Vicepreședinte Oleleu, care a prezentat situația din jud. Cluj, unde a fost întocmit Caietul de sarcini, dar nu s-a înscris niciun participant la licitație. Trebuie să fie o chestiune de obligare și să primească o sumă de bani pentru a face achiziții.

Locul pentru amplasare, stațiile de tratare, mașinile, logistica trebuie să facă parte dintr-un ,,pachet’’

În ceea ce privește situația dosarelor de despăgubiri, s-au întreprins demersuri către Ministerul Finanțelor referitoare la solicitarea sumelor de bani pentru plată, iar la nivelul județelor au fost alocate sume de bani pentru plata despăgubirilor.

Există prevăzut în legislație că fiecare porc este considerat de 100 kg, dar trebuie să fie o valoare justă a porcului.

Dl.Minea – când se acordă despăgubiri și cînd nu se acordă acestea? Se acordă despăgubiri la porcii neînregistrați?

Dl.Vicepreședinte Păle-trebuie să schimbăm HG 1214/2009.Trebuie să existe un parteneriat cu proprietarii.

Dl.Minea – consider că nu trebuie acordați acești bani.

Dl Vicepreședinte Păle – doar la proprietarii care cresc 2-3 porci putem să le acordăm

Dl.Minea a afirmat că nu duce nicăieri această abordare.

Dna Mary Pană a precizat că Polonia a acordat bani crescătorilor situați în zonele din jurul fermelor comerciale de porcine pentru a descuraja creșterea în sistem gospodăresc.

Dl.Vicepreședinte Oleleu consideră ca necesare următoarele măsuri:

• controlul circulației porcilor
• identificarea porcilor
• analiza măsurilor din Legea porcului
• metodologia de aplicare a acordării despăgubirilor

Dl. Director General Barbuli – în ceea ce privește Regulamentul CE 687/2020, este necesară analizarea acestuia în ceea ce privește posibilitatea acordării de derogări  la scoaterea animalelor vii din fermă , derogarea se acordă numai la zona de supraveghere.

Dl Vicepreședinte Păle – carnea ar trebui să fie utilizată ca materie primă pentru conserve și să fie folosită în programele de ajutorare a persoanelor.

Dna Dana Tănase a precizat că la nivelul Ministerului Fondurilor Europene există un astfel de program.

Dl.Vicepreședinte Oleleu consideră că este preferabil să se proceseze carnea provenită de la 50000 porci, decât să se acorde despăgubiri și ar trebui să fie estimate costurile aferente.

Dl Iorgulescu a menționat faptul că aceste aspecte–obținerea de conserve, sistem canalizat au fost discutate inclusiv în cadrul unui Consiliu Consultativ organizat la MADR.

Dna Tănase a adus în discuție abatoarele de capacitate mică în contextul PPA, în acest sens ANSVSA ar trebui să reevalueze ce s-a realizat în anul 2016, acele puncte de sacrificare la nivelul fermei care se referă și la specia suine.

În conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA 35/2011, un abator de capacitate mică este autorizat și are marca de identificare ovală, dar se precizează faptul că poate livra carnea către unități înregistrate sanitar veterinar.

Unde se realizează tranșarea? Poate  fi vorba de evaziune fiscală.

Dl Minea a afirmat că nu este corect ca abatorul de capacitate mică să aibă marcă de identificare ovală, iar abatoare autorizate conform Ordinului președintelui ANSVSA 57/2010 să aibă marcă hexagonală.

S-a  precizat faptul că s-a modificat legislația privind clasificarea carcaselor, astfel și la nivelul unui punct de sacrificare trebuie să se clasifice carcasele.

Ordinul președintelui ANSVSA 111/2008 ar trebui modificat luând în considerare categoriile de unități măcelărie, carmangerie.

În ceea ce privește controlul mișcării animalelor, în contextul PPA, problema este la nivelul gospodăriilor populației.

Dl.Iorgulescu a precizat că este perioada în care se achiziționează scroafe și este necesar să se ia în calcul controalele în trafic. Planul de măsuri trebuie să cuprindă modalitatea de confiscare a animalelor.

Dl.Vicepreședinte Oleleu a precizat că există protocoale în care sunt stabilite  măsurile care se întreprind și există filtru care se efectuează de către reprezentanții DSVSA împreună cu cei ai IPJ.

Dl Iorgulescu a menționat că nu a văzut niciodată aceste filtre și că ar trebui să se întocmească un grafic în acest sens.

Dna Mary Pană a precizat faptul că aceste aspecte ar trebui mediatizate.

Dl Minea  ar dori să vadă că se demarează niște măsuri.

Dl. Vicepreședinte Oleleu a afirmat că există anunțuri în mediul on line referitoare la vânzarea porcilor, iar dl.Vicepreședinte Csutak a specificat  că s-au făcut adrese în acest sens.

Dl. Vicepreședinte Oleleu a insistat pe necesitatea de a se verifica  comerțul on line în ceea ce privește legalitatea acestuia.

Dl Vicepreședinte Păle a menționat că nu este închis ciclul în ceea ce privește confiscarea animalelor. Există amendament legislativ în ceea ce privește Consiliile Locale, să intre în această ecuație, astfel încât să se acționeze eficient.

Dl. Iorgulescu consideră că incineratoarele nu vor accepta să incinereze, în afară de ferme.

Dl Vicepreședinte Csutak a afirmat că, din păcate, vor mai fi probleme cu PPA în România, singurul antidot fiind vaccinul.

Procedura de evaluare referitoare la  despăgubiri  se află într-o fază destul de avansată.

Vor avea loc discuții în acest sens cu Comisia Europeană, în luna mai a anului curent și vor fi invitați și reprezentanți din partea Asociațiilor profesionale de profil din industria cărnii.

Se vor stabili întâlniri și cu reprezentanții MADR în ceea ce privește suplimentarea de derogări referitoare la condițiile de bunăstare.

Concluzia principală a acestei întâlniri, a fost aceea că PPA reprezintă o problemă națională, iar eforturile depuse pentru eradicarea acestei boli trebuie să fie comune, atât din partea serviciilor veterinare din România, cât și din partea celorlalte instituții  ale statului, cu implicații în contextul PPA.