Organisme modificate genetic

Ce sunt OMG-urile?

În general, produsele alimentare și furajele sunt obținute din plante și animale crescute și selecționate de oameni de mai multe mii de ani. În timp, plantele și animalele cu caracteristicile cele mai de dorit au fost selectate pentru creșterea sau cultivarea generațiilor următoare utilizate pentru obținerea produselor alimentare și a furajelor. Acesta a fost, de pildă, cazul plantelor tot mai rezistente la presiunile de mediu precum bolile sau care aveau un randament tot mai bun.

Caracteristicile de dorit apăreau prin variațiile naturale ale alcătuirii genetice a plantelor sau animalelor respective. În perioada recentă, a devenit posibilă modificarea alcătuirii genetice a celulelor și organismelor vii utilizându-se tehnicile biotehnologiei moderne, mai exact ale tehnologiei genetice.
Astfel, materialul genetic este modificat artificial pentru a se obține o proprietate nouă (de exemplu, rezistența unei plante la o boală, la o insectă sau la secetă, toleranța unei plante față de un erbicid, îmbunătățirea calității sau valorii nutriționale a alimentelor, creșterea productivității recoltelor).

Astfel de organisme poartă numele de „organisme modificate genetic” (OMG). Produsele alimentare sau furajele care conțin sau sunt produse din OMG se numesc „produse alimentare sau furaje modificate genetic”.

Care este abordarea UE în ceea ce privește OMG?

Abordarea aleasă de UE în ceea de privește OMG-urile se bazează pe principiul precauției și impune autorizarea oricărui OMG înainte de a fi introdus pe piață și monitorizarea din punctul de vedere al mediului a oricărui OMG autorizat după introducerea pe piață. Această abordare
asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului.

Legislația în domeniu OMG stabilește proceduri specifice de evaluare și autorizare a OMG-urilor, proceduri transparente și care nu au limită de timp. Evaluarea riscurilor se efectuează pe baza unor criterii armonizate, recunoscute ca fiind între cele mai stricte din lume.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), în colaborare cu organisme științifice din statele membre, este responsabilă cu evaluarea riscurilor, care trebuie să demonstreze că, în condițiile de utilizare preconizate, produsul este sigur pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu.

După finalizare, evaluarea riscurilor constituie baza pentru propunerea de decizie a Comisiei adresată statelor membre privind acordarea sau refuzarea autorizării introducerii pe piață a unui OMG. Prin urmare, atât Comisia, cât și statele membre sunt implicate în autorizarea organismelor modificate genetic.

Legislația impune, de asemenea, monitorizarea mediului după introducerea pe piață a fiecărui OMG autorizat, ceea ce permite Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare în cazul în care se identifică vreun efect advers neprevăzut.

În sfârșit, pentru a le asigura consumatorilor dreptul la informații și la alegere, toate OMG-urileautorizate fac obiectul unor obligații privind trasabilitatea și etichetarea.

Care este procedura pentru autorizarea introducerii pe piață a OMG-urilor?

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic stabilește o procedură pentru emiterea deciziilor de acordare sau de refuzare a autorizării introducerii pe piață a produselor alimentare și a furajelor modificate genetic, pentru și pentru cultivarea acestora în scopul producției de produse alimentare și furaje.

Cererile trebuie adresate mai întâi autorității competente dintr-un stat membru. Cererea trebuie să definească în mod clar domeniul de aplicare al cererii, să cuprindă studiile și datele care demonstrează că produsul este sigur, să indice care părți sunt confidențiale și să cuprindă un plan de monitorizare, o propunere de etichetare și o metodă de detectare.

Cererea, precum și toate informațiile suplimentare furnizate de solicitant trebuie puse la dispoziția EFSA, care este responsabilă cu evaluarea științifică a riscurilor atât pentru sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și pentru mediu. Evaluarea riscurilor se efectuează în strânsă colaborare cu organismele științifice din statele membre. Avizul este pus la dispoziția publicului și se lansează o consultare publică
pe o perioadă de o lună.

În termen de trei luni de la primirea avizului EFSA, Comisia pregătește un proiect de decizie de punere în aplicare privind acordarea sau refuzarea autorizării. Comisia poate să decidă contrar avizului EFSA, dar atunci trebuie să își justifice poziția.
Proiectul de decizie a Comisiei se transmite statelor membre și se votează cu majoritate calificată. În cazul în care Comitetul permanent și Comitetul de apel nu reușesc să adopte decizia cu majoritate calificată într-un interval de timp dat, îi revine Comisiei sarcina de a adopta decizia finală.

Cum se evaluează riscul prezentat de produsele alimentare și de furajele modificate genetic?

O companie care dorește introducerea pe piața UE a unui nou produs alimentar sau furaj modificat genetic trebuie să depună un dosar care să demonstreze că produsul în cauză este sigur pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu.

Studiile care trebuie realizate pentru a demonstra siguranța produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic de introdus pe piață trebuie să respecte dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 503/2013 privind cererile de autorizare pentru produse alimentare și furaje modificate genetic.
Regulamentul prevede cerințele care trebuie îndeplinite la depunerea unei cereri privind un produs alimentar sau un tip de furaj modificat genetic, inclusiv studiile care trebuie realizate și protocolul care trebuie respectat la realizarea studiilor.
După primire, dosarul este evaluat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în colaborare cu organismele științifice ale statelor membre. EFSA are posibilitatea de a solicita companiei studii sau date suplimentare dacă nu este satisfăcută cu cele transmise. Evaluarea riscurilor se finalizează prin emiterea de către EFSA a unui aviz cuprinzând concluziile referitoare la siguranța produsului alimentar sau furajului modificat genetic. Se lansează apoi o consultare publică cu durata de o lună, pentru a oferi publicului posibilitatea de a formula observații cu privire la avizul EFSA înaintea luării oricărei decizii privind gestionarea riscurilor.

Sunt toate OMG-urile autorizate în UE sigure pentru sănătate și pentru mediu?

Înainte de introducerea pe piața UE, s-a demonstrat cu privire la toate OMG-urile autorizate în UE că sunt sigure. Aceasta este concluzia desprinsă de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), în colaborare cu statele membre, cu privire la fiecare OMG individual prezent pe piață.
Rapoartele anuale de monitorizare de mediu, emise cu privire la toate OMG-urile autorizate, nu au identificat niciun efect advers pentru mediu.

În sfârșit, EFSA monitorizează toate publicațiile științifice noi care ar putea avea un impact referitor la siguranța OMG-urilor autorizate și, până în prezent, niciuna nu a schimbat vreodată concluziile avizelor adoptate de EFSA.

Ce schimbări au intrat recent în vigoare în ceea ce privește autorizarea cultivării de OMGuri?

Recent adoptata Directivă (UE) nr. 2015/412 le oferă statelor membre mai multă flexibilitate în a decide cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic, în anumite condiții, în două momente distincte:

  • în timpul procedurii de autorizare: un stat membru poate solicita modificarea domeniului geografic de aplicare a cererii, pentru a se asigura că teritoriul său nu este acoperit de autorizarea la nivelul UE;
  • după autorizarea unui OMG: un stat membru poate interzice sau restricționa cultivarea unei anumite plante din motive legate, printre altele, de obiectivele politicilor sale de mediu sau agricole sau din alte motive stringente, precum amenajarea teritoriului, destinația terenurilor, impactul socioeconomic, coexistența și politicile publice.

Înainte de adoptarea acestei directive, statele membre puteau interzice sau restricționa provizoriu utilizarea unui OMG pe teritoriul lor numai dacă aveau dovezi noi că organismul în cauză constituie un risc pentru sănătatea umană sau un risc de mediu sau în caz de urgență. Niciun stat membru care a adoptat o așa-numită „ clauză de salvgardare” nu a putut vreodată să prezinte dovezi noi.

Se cultivă deja OMG în UE?

Da. Un porumb modificat genetic – MON810 – se cultivă în UE în scopuri comerciale.

Modificarea genetică a acestui produs este destinată să protejeze recolta împotriva unui dăunător – sfredelitorul european al porumbului. Acesta a fost autorizat în 1998.

MON 810 se cultivă în 5 state membre și acoperă în total (în 2013) o suprafață de aproape 150 000 ha (dintre care 137 000 ha în Spania). Aceasta reprezintă sub 1,5 % din suprafața totală cultivată cu porumb în UE. În 2013, la nivel mondial, culturile de OMG-uri acopereau 175 de milioane de hectare (în principal soia, porumb, rapiță și bumbac). Spre informare: în 2010, un cartof modificat genetic cultivat pentru amidon, cunoscut drept cartoful „Amflora”, a fost autorizat pentru cultivare și prelucrare industrială în UE. Cultivarea acestuia nu mai este autorizată în UE.

În prezent, sunt în curs 8 cereri de autorizare a cultivării de OMG-uri în UE, inclusiv reînnoirea autorizării MON810. 4 dintre acestea au primit aviz favorabil din partea EFSA; 4 așteaptă încă avizul EFSA.

Care sunt OMG-urile autorizate în UE pentru utilizări furajere și alimentare?

Pe lângă cultivare, introducerea pe piața UE a OMG-urilor și utilizarea produselor derivate din acestea în lanțul alimentar și furajer face, de asemenea, obiectul unei autorizări din partea UE, care este condiționată de demonstrarea absenței riscurilor pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu, în urma unei evaluări minuțioase realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în colaborare cu organismele științifice ale statelor membre.

În prezent, sunt autorizate în UE 58 de OMG-uri pentru utilizare alimentară și furajeră (porumb, bumbac, soia, rapiță, sfeclă de zahăr). Sunt în curs 58 de dosare de cerere, dintre care 17 au primit aviz favorabil din partea EFSA, iar 1 a primit un aviz neconcludent. Lista plantelor
modificate genetic autorizate și domeniul de aplicare precis al autorizării lor se găsește în registrul UE de produse alimentare și furaje modificate genetic, care poate fi consultat la adresa: http://ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm

Există multe produse alimentare și furaje modificate genetic pe piața UE?

UE importă cantități substanțiale de furaje modificate genetic, dar foarte puține produse alimentare de acest fel.
Datele indică faptul că Uniunea are nevoie de peste 36 de milioane de tone de echivalent soia pe apentru a-și hrăni șeptelurile. Însă Uniunea produce doar 1,4 milioane de tone de soia anual (care este de facto nemodificată genetic, soia modificată genetic nefiind autorizată în UE).
Prin urmare, sectorul creșterii animalelor din Uniune depinde puternic de producția din țările terțe pentru a-și acoperi necesarul de proteine vegetale. În 2013, Uniunea a importat 18,5 milioane de tone de făină de soia și 13,5 milioane de tone de boabe de soia, ceea ce reprezintă peste 60 % din necesarul de proteine vegetale al Uniunii.

Aceste importuri provin în principal din țări terțe în care cultivarea OMG-urilor este larg răspândită – 90% provin din 4 țări terțe în care procentul reprezentat de ariile cultivate cu soia modificată genetic este de 90 % din suprafața cultivată cu soia. În 2013, 43,8 % provenea din Brazilia, unde 89 % din soia cultivată este modificată genetic; 22,4 % provenea din Argentina, unde 100 % din soia cultivată este modificată genetic; 15,9 % provenea din SUA, unde 93 % din soia cultivată este modificată genetic; iar 7,3 % provenea din Paraguay, unde 95 % din soia cultivată este modificată genetic.

În ceea ce privește produsele alimentare, numărul de produse modificate genetic disponibil spre vânzare pe piața Uniunii este mic.

Mulți operatori din sectorul alimentar au ales să nu aibă pe rafturi deloc produse modificate genetic. Această alegere poate avea legătură cu obligațiile de etichetare prevăzute de legislația în materie de OMG-uri, precum și cu disponibilitatea alternativelor nemodificate genetic.

Produsele alimentare și furajele modificate genetic sunt etichetate ca atare?

Legislația UE impune etichetarea ca atare a tuturor produselor alimentare și furajelor modificate genetic care conțin, sunt formate din sau sunt produse pe bază de OMG-uri, cu excepția cazului în care prezența OMG-urilor în produsul alimentar sau în furaj este de sub 0,9 % sau a cazului în care ingredientul este prezent în mod accidental sau inevitabil din punct de vedere tehnic.

Legislația UE nu interzice utilizarea etichetelor „fără OMG” care semnalează că produsele alimentare nu conțin plante modificate genetic, cu condiția să respecte normele generale privind etichetarea alimentelor, în special asigurarea faptului că informațiile furnizate nu sunt înșelătoare. Unele state membre au adoptat programe de etichetare „fără OMG” pentru produsele alimentare și furajele lor.

 

Pentru informații suplimentare, a se vedea:

http://ec.europa.eu/food/plant/gmo/new/index_en.htm